Parteneri

BUCURESTI
zona MOSILOR
(rond Izvorul Rece)
Doctor medic veterinar
NICOLA CALIN
0735 778919 / 021 3672216

BUCURESTI
zona PTA. VICTORIE
(1 Mai / Turda)
Doctor medic veterinar
SILVIA JOITA - AlegriaVet
0722 609634
www.veterinar-bucuresti.ro

DOMNESTI
Sos. Bucuresti-Domnesti
Doctor medic veterinar
LIANA VASIAN - KoniVet
0723 261661 / 021 3673617
www.konivet.ro

Standard ciobanesc belgian malinois

Malinoisul este cainele utilitar prin excelenta, polivalent, folosit pentru paza, aparare, detectie narcotice, urma, salvare in urma calamitatilor; Corect crescut si educat, el poate fi, un excelent caine de familie.

Clasificare F.C.I.-grupa 1,caini ciobanesti,sectiunea intai-cu proba de lucru,

Istoric: la sfarsitul anilor 1800 exista in Belgia un septel eterogen de de caini folositi la paza si manarea turmelor,a caror blana varia extrem de mult ca textura si culoare.Pentru a aduce putina ordine in acest haos,chinofili pasionati din Belgia au constituit un grup de lucru, sub conducerea prof.A.Ruel, de la Facultate de Medicina Veterinara din Curenghem, personalitate cqare poate fi considerata parintele si fondatorul rasei. Rasa s-a nascut oficial intre 1891 si 1897. In 29 septembrie 1891 s-a fondat la Bruxelles Clubul Cainelui Ciobanesc Belgian, si , in acelasi an, la 15 noiembrie.pro.A.Ruel a organizat la Curenghem o adunare la care au participat 117 caini, prilej cu care a avut loc primul recensamant si s-au ales exemplarele etalon ale rasei. Anul urmator a inceput adevarata selectie, practicandu-se o consangvizare extrema in jurul catorva exemplaree etalon. In 3 aprilie 1892 a fost redactat de catre Clubul Cainelui Ciobanesc Belgian primul standard-foarte amanuntit-al rasei. A fost admisa o singura rasa, cu varietati de blana.In aceea epoca,ciobanescul belgian era considerat drept un caine al “sarantocilor”, si rasei ii lipsea prestigiul, din care cauza ,abia in 1901 primele exemplare au fost inscrise in Carte de Origine a Societatii Regale Saint-Hubert(L.O.S.H.). In anii urmatori, corifeii chinologiei belgiene s-au dedicat cu tenecitate si incapatanare muncii de omogenizare a rasei si de corijare a defectelor. Se poate spune ca in 1910 tipul si caracterele ciobanescului belgian erau deja fixate.In cursul istoriei ciobanescului belgian au existat numeroase controverse pe tema varietatilor si a culorilor admise; dimpotriva, niciodata nu a existat vreun dezacord in ce priveste morfologia, caracteristicile si aptitudinile de munca.

Aspect general:Ciobanescul Belgian e un caine de talie medie,armonios proportionat,care imbina eleganta cu forta,inscriptibil intr-un patrat,cu o musculatura puternica si uscata,rustic,destinat vietii in aer liber,construit pentru a rezista variatiilor atmosferice frecvente,caracteristice climei belgiene.Ciobaenscul belgian va fi arbitrat static in pozitiile sale naturale,FARA A AVEA CONTACT FIZIC CU HANDLERUL.

Proportii importante: Ciobanescul Belgian e inscriptil intr-un patrat,cutia toracica coboara pana la nivelul coatelor.Lungimea botului e egala sau putin mai mare decat jumatat din lungimea capului.

Comportament/caracter: Ciobanescul Belgian e un caine vigilent si activ,care debordeaza de vitalitate si e mereu gata sa treaca la actiune. La pretioasa calitate de caine ciobanesc -paznic al turmelor – se adauga si calitatea de paznic al proprietatii, si, fara ezitare e intotdeauna gata sa-si apere stapanul cu inflacarare si incapatanare. Reuneste toate calitatile necesare unui cine ciobanesc,de paza si protectie,si pe cele ale unui caine militar. Temperamentul sau vioi si alert,si caracterul sigur pe sine,fara teama sau agresivitate,trebuie sa fie evidente in atitudinea corpului si in privire mandra si atenta a ochilor sai scanteietori. In arbitraj se va tine cont de CARACTERUL CALM SI DARZ al animalului.

Capul: purtat inalt, fara a fi exagerat de lung, rectiliniu,bine cizelat si uscat. Craniul si botul sant de lungime aproximativ egala-botul poate fi putin mai lung-cea ce da o impresie finita ansamblului.

Regiunea craniana: de latime medie,proportionata cu lungimea capului,fruntea aplatizata,usor rotunjita santul median puti pronuntat, paralela cu linia imaginara care continua zona dintre frunte si nari,creasta occipitala putin dezvoltata,arcadele srancenelor si cele zigomatice nu sant proeminente. Stopul e moderat.

Regiunea faciala :trufa neagra; botul e de lungime medie,bine cizelat sub ochi,se ingusteaza grdat spre nas,in form ce trunchi de con alungit,linia care incepe la baza fruntii si continua pana la nari e paralela cu linia care vine in prelungirea fruntii;gura e bine inchisa,cu buzele stranse,iar cand gura e deschisa,comisurile buzelor sant trase foarte in spate,si maxilarele sant mult departate intre ele. Buzele sant subtiri,bine stranse,si puternic pigmentate. Maxilar/dinti:dintii sant puternici si albi,implantati regulat si puternic in maxilarele bine dezvoltate. Muscatura se inchide in “foarfece” ;muscatura in  cleste, preferata de ciobanii belgieni, e tolerata. Dentitia trebuie sa fie completa, corespunzator formulei dentare. Absenta a doi premolari (2PM1) e tolerata,si molarii3 (M3) nu sant luati in considerare. Obrajii sant uscati si foarte plati,chiar daca musculosi.Ochii sant de marime medie, nici proeminenti, nici infundati in orbite,usor migdalati,oblici,de culoare caprui-preferabil inchis;pleoapele sant tivite cu negru,privirea e directa,agera,inteligenta si intrebatoare. Urechile: mai degraba mici,implantate sus,triunghiulare,cu varfurile ascutite,rigide,purtate drept si vertical cand animalul e atent,paralele intre ele.

Gatul: bine degajat,usor alungit,destul de drept,foarte musculos,se ingroasa gradat spre umeri,ceafa e usor cambrata.

Corpul: puternic,fara afi greoi;lungimea dintre centrul umarului si cel al fesei e aproximativ egala cu inaltimea cainelui in zona centurii scapulare.Linia de deasupra corpului:linia spatelui pana in zona renala e dreapta. Centura scapulara e accentuata. Spatele e ferm,scurt,bine imbracat in muschi. Zona renala e scurta,solida,destul de larga,foarte musculoasa. Crupa e musculoasa,foarte putin inclinata,suficient de larga,insa nu excesiv. Pieptul nu e foarte lat,dar e adanc,bine coborat,cu coastele superioare bine arcuite,vazut din fata nu da senzatia de ingust. Linia de dedesubtul corpului:incepe sub cutia toracica si urca usor,intr-o curba armonioasa spre burta,care nu e nici concava,nici convexa,ci usor supta,si moderat dezvoltata.

Coada: bine atasata, puternica la baza,de lungime medie,ajunge cel putin pana la jaret,dar preferabil il depaseste,in repaos e purtata”spanzurand”,cu varful usor curbat inapoi la nivelul jaretului,in actiune e mai ridicata ,fara a depasi orizontala, curba de la varf e mai accentuata, fara a forma in nici un moment carlig, sau cu varful rasucit.

Membre:membre anterioare,vedere de ansamblu:osatura solida,dar nu greoaie,musculatura uscata si puternica,aplomburi drepte vazute din orice unghi,si vazute din fata membrele sant perfect paralele intre ele. Umerii: omoplatul e lung si oblic,bine atasat,formeaza cu humerusul un unghi amplu,ideal intre 110-115 grade. Bratul e lung si destul de oblic.Cotul e ferm,nici strans sub corp,nici departat de el. Antebratul e lung si drept. Incheietura carpiana e foarte ferma si stabila. Metacarpiene puternice si scurte,pe cat posibil perpendiculare pe sol,sau foarte putin inclinate inainte. Talpile sant rotunde, cu “degete de pisica”, curbate si bine stranse, pernutele sant dense si elastice,unghiile sant groase si bine pigmentate.

Membre posterioare: vedere de ansamblu:puternice,fara a fi greoaie;vazute din lateral,aplomburile sant drepte,iar vazute din spate,membrele sant perfect paralele intre ele.Coapsele sant puternice,fara a fi greoaie,late si foarte musculoase. Angulatia genunchiului normala,cu aplombul aproximativ la nivelul soldului. Coapsa e de lungime medie,lata si musculoasa. Jaretule aproape de sol,lat si musculos,cu o angulatie moderata .Metatarsiene solide si scurte;pintenii nu sant de dorit. Talpile pot fi usor ovale,cu degetele curbate si bine stranse,pernutele dense si elastice,unghiile bine pigmentate si groase.

Deplasari: miscarea e vioaie si degajata,in toate formele de deplasare; Ciobanescul Belgian galopeaza cu usurinta, dar se deplaseaza de regula la pas,si,caracteristic pentru el e trapul. Membrele se misca paralel cu planul median  al corpului. La viteza mare,membrele se apropie in planul median. La trap,amplitudinea e medie,miscarea e regulata si usoara cu o buna propulsie a membrelor posterioare,linia de deasupra corpului ramanad bine intinsa,paralela cu solul,fara ca animalul sa ridice prea mult membrele anterioare. In miscare, Ciobanescul Belgian pare de neobosit,demarajul e rapid,elastic si vioi. E capabil sa efectueze schimbari bruste de directie,in plina viteza. Datorita temperamentului sau exuberant,si a dorintei de a pazi si proteja,ca si informatiei genetice primordiale de a strange turmele, are tendinta marcata de a se misca in cercuri.

Pielea: elastica si bine intinsa pe tot corpul;buzele si pleoapele sant puternic pigmentate.

Robe si varietati: dat fiind ca blana variaza in lungime,culoare,directie de crestere si aspect la Ciobanestii Belgieni,acest criteriu a fost adoptat ca punct de referinta in diferentierea celor 4 varietati ale rasei: Gronendael, Tervueren, Malinois si Laekenois.Cele 4 varietati sunt arbitrate separat,si pentru fiecare se acordA C.A.C.,C.A.C.I.B.,sau rezerva.

Tipul blanii:la toate varietatile,parul trebuie sa fie dens,des,cu o buna textura,cu un sub-par lanos,care formeaza o excelenta “patura” protectoare.

Parul e foarte scurt pe cap, fata externa a urechilor si extremitatile membrelor. Pe restul corpului, parul e scurt, mai des pe coada, si in zona gatului ,unde formeaza un guler, care porneste de la baza urechii si coboara pana la bot. Posteriorul coapselor e franjurat de un par ceva mai lung,ca si coada,dar fara a forma panas.

Culoarea: Masca:L a Malinois masca trebuie sa fie bine pronuntata,cu tendinta de a ingloba buzele inferioare si superioare,comisurile buzelor si pleoapele,intr-o singura zona neagra. E obligatoriu un minimum de 6 puncte de pigmentare a epidermei: urechile,pleoapele, buzele-trebuie sa fie negre.

Charbone (aspect carbunos al blanii): La Malinois  extremitatea firul de par e neagra, cea ce “umbreste” culoarea de baza. Impresia e ca animalul a trecut prin flacari,dar aceasta umbra nu poate fi nici foarte compacta, in petice, si nici sa formeze dungi,ca de tigru.

La toate varietatile e tolerat putin alb pe piept si pe degete.

Talie, greutate si masuratori: Inaltimea dezirabila la greaban e de 62 cm pentru masculi, si de 58 cm pentru femele. Se accepta 2 cm in minus si 4 cm in plus.

Greutatea: masculii-25-30 kg., femelele:20-25 kg.

Masuratori: Pentru un mascul cu o inaltime de 62 cm:

Lungimea corpului:de al centrul umarului la centrul fesei-62 cm.,

Lungimea capului:25 cm.,

Lungimea botului12,5-13 cm.

Defecte: toate caracteristicile cara nu corespund descrierii precedente sant considerate defecte,si vor fi penalizate,in functie de gravitatea lor.

Aspect general: greoi,lipsit de eleganta;pre usor,fragil,corp prea lung,inscriptibil intr-un dreptunghi.

Cap: greoi,prea puternic,lipsit de paralelism,insuficient cizelat sau uscat,fruntea prea rotunjita, stop prea marcat sau sters,bot prea scurt,sau prea turtit,zona de la bza fruntii la varful trufei curbata, arcadele sprancenelor sau cele zigomatice prea proeminente.

Trufa, pleoapele si buzele depigmentate.

Dantura: incisivi neregulati; Defect grav: lipsa unui incisiv, a unui premolar 2 sau 3, sau lipsa a trei premolari 1.

Ochii: deschisi la culoare, rotunzi.

Urechile: mari,lungi,prea late la baza,implantate jos,divergente sau convergente.

Gat :prea subtire,prea scurt,indesat.

Corp: prea lung,cutie toracica prea larga(cilindrica).

Linia superioara : zona dorsala si / sau renala prea moale , sau cazuta.

Crupa: prea inclinata, sau prea ridicata.

Linia inferioara :prea descendenta, sau prea putin descendenta, abdomen prea proeminent sau prea supt.

Coada: prinsa prea jos, purtata prea sus, formand carlig, deviata.

Membre: osatura prea usoara,sau prea greoaie, aplomburi proaste din profil (ex:metacarpiene prea oblice,sau incheieturi slabe), din fata (ex:genunchi rasuciti spre interior,sau spre exterior,coate departate de trunchi,etc.), sau din spate (ex:membre posterioare departate,apropiate, sau in butoi, jareti prea inchisi sau deschisi,etc.), angulatii insuficiente sau exagerate.

Miscare: prea “stransa”,alonja insuficienta, propulsie insuficienta din partea trenului posterior, incorect transmisa prin spate, alura “ridicata”.

Par: sub-par insuficient; par semi-lung, acolo unde trebuie sa fie scurt, par extrem de scurt, par dur diseminand in parul scurt, par ondulat.

Culori: pete albe pe piept, formand plastron,pete albe pe picioare depasind degetele; dungi, umbre de fum insuficiente, sau exagerate ,nuantele blanii prea reci, umbre de fum grupate in pete dense, masca insuficienta; culoarea roscata-cerb prea deschisa, o culoare de baza foarte atenuata-spalacita-e considerata un defect grav.

Caracter:exemplarele carora le lipseste increderea in sine, sau cele hipernervoase.

Defecte eliminatorii:

Caracter:exemplare tematoare sau agresive,

Aspect general:absenta caracteristicilor rasiale,

Dentitie:prognatism superior sau inferior,chiar daca exista contact intre dinti (articulatie inversa),ocluzie in cruce, absenta unui canin(1C),a unui incisiv superior(1PM4),sau inferior(1M1),a unui molar(1M1,sau 1M2,in afara de M3),a unui premolar 3(1PM3) impreuna cu un alt dinte, sau a unui total de 3 sau mai multi dinti,in afara de premolari.

Trufa,buzele si pleoapele puternic depigmentate.

Urechile:cazute,sau mentinute erecte artificial.

Coada:absenta sau scurtata,din nasterre sau prin cupare,purtata prea sus,in forma de inel sau rasucita.

Par:absenta sub-parului.

Culori :urme albe prea intinse pe piept-cu atat mai grav daca ele urca in zona gatului,alb pe picioare-daca depaseste jumatatea metacarpienelor,sau daca formeaza ciorapei,pete albe in alte zone decat pe piept si pe degete,absenta mastii,inclusiv botul de culoare mai deschisa decat ansamblul robei.

Talia :in afara limitelor stabilite.

N.B.: masculii trebuie sa aiba 2 testicule cu aspect normal,complet coborate in scrot.