Testul Campbell

Testul Campbell pentru alegerea unui pui de caine

a. Atractia sociala
Puneti puiul in zona de testare.
De la 1 – 3 metri chemati puiul pocnind din palme usor, in acelasi timp lasandu-va pe genunchi.
Chemati puiul dintr-un loc opus intrarii in zona sau camera.

1. Vine imediat, sare si musca de maini, coada sus;
2. Vine imediat, da cu labele si linge palmele, coada sus;
3. Vine imediat, coada sus;
4. Vine imediat, coada jos;
5. Ezita la venire, coada jos;
6. Nu vine.

b. Insotirea
Stabileste gradul de atractie in insotire. Lipsa oricarei atractii in insotire indica independenta.
Ridicati-va si indepartati-va de pui cu mers normal.
Fiti sigur ca puiul se uita la dumneavoastra cand va indepartati.

1. Va urmeaza imediat, intra printre picioare, musca, tine coada sus;
2. Va urmeaza imediat, intra printre picioare, coada sus;
3. Va urmeaza imediat, coada sus;
4. Va urmeaza imediat, coada jos;
5. Ezita sa va urmeze, coada jos;
6. Nu va urmeaza sau se indeparteaza.

c. Imobilizarea
Stabileste gradul de dominare sau tendinta de umilinta.
Stabileste modul in care puiul va accepta stresul cand va fi dominat fizic sau social.
Lasati puiul sa se ridice, apoi mangaiati-l cu blandete, apasand usor cu palma pornind de pe cap, pana spre coada. Continuati pana vedeti o reactie in comportamentul puiului.

1. Sare la mana, loveste cu labele, musca, maraie;
2. Sare la mana, loveste cu labele;
3. Se cuibareste langa dumneavoastra si incearca sa va linga pe fata;
4. Se lasa pe burta, lingandu-va mana;
5. Se intoarce pe spate aratandu-si burta, va linge mana;
6. Pleaca si sta departe de dumneavoastra.

d. Dominarea prin ridicare de la sol
Stabileste gradul de acceptare a dominarii atunci cand puiul nu are control asupra situatiei.
Ridicati puiul de burta si piept cu ambele maini si tineti-l suspendat timp de 30 de secunde.

1. Se zbate violent, musca si maraie;
2. Se zbate violent;
3. Nu se zbate, este relaxat;
4. Se zbate, se linisteste, va linge mainile;
5. Nu se zbate, va linge mainile;
6. Sta linistit.

e. Aportul
Stabileste dorinta de a lucra cu dumneavoastra si gradul de adaptabilitate la un program de dresaj.
Apropiati-va de pui si atrageti-i atentia cu o minge de tenis.
Cand arata interes, aruncati mingea la 1-2 metri in fata puiului.

1. Urmareste mingea, o ia in gura si fuge;
2. Urmareste mingea, ramane in picioare deasupra ei, dar nu se intoarce;
3. Urmareste mingea, o prinde si se intoarce cu ea la dumneavoastra;
4. Urmareste mingea si se intoarce fara minge la dumneavoastra;
5. Incepe sa urmareasca mingea apoi isi pierde interesul;
6. Nu urmareste mingea.

f. Sensibilitatea la atingere
Stabileste gradul de rezistenta la atingere.
Prindeti o labuta din fata a cainelui intre degete si aplicati o presiune crescanda in timp ce numarati pana la 10, nu foarte repede.

1. 8-10 pana ce puiul are o reactie;
2. 6-7 pana ce puiul are o reactie;
3. 5-6 pana ce puiul are o reactie;
4. 2-4 pana ce puiul are o reactie;
5. 1-2 pana ce puiul are o reactie.

g. Sensibilitatea la sunet
Stabileste gradul de sensibilitate la sunet, totodata poate fi si un test rudimentar pentru depistarea surzeniei.
Puneti puiul in mijlocul camerei sau al spatiului unde se face testarea si lasati sa cada pe sol un taler mic, un capac de oala sau un obiect din tabla (in cazul nostru, o cutie de ness cu o legatura de chei sau monezi in ea).
1. Asculta, localizeaza zgomotul si merge spre sursa latrand;
2. Asculta, localizeaza sunetul si latra;
3. Asculta, localizeaza sunetul, arata interes si merge catre sursa;
4. Asculta si localizeaza sunetul;
5. Se lasa la pamant cu teama, se da inapoi, se ascunde;
6. Ignora sunetul, nu arata curiozitate.

h. Reactia la obiecte noi
Stabileste gradul de inteligenta adaptabila la aparitia unor obiecte necunoscute.
Puneti puiul in mijlocul camerei sau al spatiului unde se face testarea.
Legati un prosop mic sau o bucata de carpa cu o sfoara si aruncati-o pe sol, la 1-2 metri de pui,
apoi trageti de sfoara indepartand carpa de pui cu miscari bruste, asa cum v-ati juca cu o pisica.

1. Se uita la carpa, ataca si musca;
2. Se uita la carpa, coada sus si latra;
3. Se uita la carpa curios si se apropie sa investigheze;
4. Se uita la carpa, latra, coada intre picioare;
5. Fuge, se ascunde.

Concluzie
Acest test stabileste aptitudinile de lucru ale cainilor si dau o imagine generala asupra inteligentei, echilibrului si dorintei de lucru cu stapanul.
Pentru majoritatea oamenilor, puii cu punctaj predominant 3 si 4 se dovedesc a avea calitatile unui bun companion. Cei cu punctaj majoritar 1 sau 2 au calitati deosebite pentru a deveni caini de serviciu, paza si protectie.

Rezultate

Punctaj predominant: 1 – Puiul ce intra in aceasta categorie este extrem de dominant, poate fi cu usurinta provocat sa muste. Prin natura sa dominanta va avea tendinta sa se opuna stapanului si daca nu este condus de o mana forte va prelua de indata conducerea grupei. Achizitia se recomanda numai daca aveti experienta cu astfel de caini. Acest gen de pui va avea insa rezultate bune in paza si protectie.

Punctaj predominant: 2 – Puiul este dominant si increzator in sine. Poate fi provocat sa muste, insa accepta cu usurinta sa fie condus de stapan daca acesta este ferm si consecvent in ceea ce ii cere. Acest pui nu se recomanda persoanelor care nu au mai avut caini sau sunt, in general, indecise. Pe mana unui pasionat puiul poate deveni un caine bun de lucru in dresaj si un prieten de nadejde pentru familia care l-a adoptat.

Punctaj predominant: 3 – Acest pui este relaxat, prietenos, si se va adapta cu usurinta la mai orice situatie datorita temperamentului sau flexibil. Are o mare nevoie de exercitiu fizic si pe acest considerent nu se recomanda familiilor cu copii mici sau persoanelor in varsta.

Punctaj predominant: 4 – Puiul cu acest punctaj este usor de controlat, se adapteaza usor si are o natura umila care il va face sa caute conducerea si decizia stapanului in permanenta. Acest pui, plin de blandete si dragalasenie, va fi usor de dresat si un bun companion pentru copii.

Punctaj predominant: 5 – Acest pui este extrem de umil si nu are incredere in sine. Dezvolta o dependenta pronuntata fata de stapan si are nevoie de multa incurajare pentru a se mentine pe linia de plutire. Sunt sanse mari sa devina un caine fricos.

Punctaj predominant: 6 – Puiul din aceasta categorie este in mod constant independent si nu arata interes pentru familie si stapan. Se va maturiza intr-un caine ce nu are afectiune fata de familie si nu simte nevoia prezentei umane. In general ogarii, Basenjii si unele rase nordice au o predispozitie catre acest gen de independenta.

Standard Ciobanesc German

STANDARD CIOBANESC GERMAN
Standard F.C.I. Nr. 166 / 23.03.1991

Origine : Germania / 23.03.1991
Clasificare FCI : Grupa 1 – Caini de paza si de stana
Sectiunea 1 – Caini ciobanesti cu examen de lucru
Utilizare : Utilizare multilaterala – caini utilitari, de paza si de aparare

ASPECT GENERAL

Ciobanescul German este de statura mijlocie, usor alungit, puternic si bine muscularizat, cu osatura uscata si pe ansamblu compact. Dimensiuni importante Inaltimea la greaban este, la masculi, de 60 cm pana la 65 cm si la femele, de 55 cm pana la 60 cm. Lungimea trunchiului depaseste inaltimea la greaban cu cca. 10 – 17 %.

FIREA

Ciobanescul German trebuie sa fie din punct de vedere al firii echilibrat, stabil nervos, sigur pe sine, complet nesfios (in afara situatiilor excitante) si bland, in plus atent si docil. El trebuie sa posede curaj, spirit de lupta si tarie pentru a fi adecvat drept caine de insotire, paza, aparare, serviciu si de stana.

CAPUL

Capul are forma de pana, corespunzator marimii corpului ( lungimea aprox. 40% din inaltimea la greaban ), fara a fi greoi sau supra alungit, ca aparitie uscat, intre urechi potrivit de lat, cu fruntea, vazuta din lateral si din fata, numai putin bombata si fara sau cu o putin accentuata circumvolutiune mediana. Raportul dintre partea superioara a capului si bot este de 50% la 50%. Latimea partii superioare a capului corespunde aproximativ lungimii acesteia. Partea superioara a capului (vazuta de sus) duce de la urechi pana la trufa, ingustandu-se uniform, cu un stop inclinat, nu foarte marcat. Maxilarul superior si inferior au o conformatie puternica. Septul este drept, o concavitate sau convexitate sunt de nedorit. Buzele sunt intinse, inchizandu-se bine si de culoare inchisa.

Nasul (trufa) trebuie sa fie negru.

Dantura trebuie sa fie puternica, sanatoasa si completa (42 dinti conform formulei dentare). Ciobanescul German are o muscatura in foarfeca, aceasta insemnand ca incisivii trebuie sa se petreaca sub forma de foarfeca (incisivii superiori trec peste incisivii inferiori forfecandu-se). Muscatura cleste, prognatismul superior sau inferior sunt defectuoase, precum si spatiile interdentare mari. Defectuoasa este de asemenea o arcada dentara a incisivilor dreapta. Oasele maxilarului trebuie sa fie dezvoltate, astfel incat dintii sa fie implantati adanc in maxilar.

Ochii sunt mijlocii, migdalati, putin oblici si ne proeminenti. Culoarea ochilor trebuie sa fie pe cat posibil inchisa. Ochii deschisi la culoare, intepatori sunt de nedorit, deoarece schimba expresia cainelui.

Urechile Ciobanescul German are urechi erecte de marime mijlocie, purtate paralel (nu deviate lateral). Ele sunt ascutite si cu pavilioanele orientate spre inainte. Urechile semi erecte sau cazute sunt defectuoase. Urechile purtate pe spate in timpul miscarii respectiv in stare de repaus nu sunt considerate defectuoase.

Gatul trebuie sa fie puternic, bine muscularizat si fara salba. Unghiul cu trunchiul (orizontala) este de circa 45%.

CORPUL

Linia superioara decurge incepand cu baza gatului peste greabanul bine format si peste spatele foarte putin lasat fata de orizontala, pana la crupa usor lasata, fara o intrerupere vizibila.

Spatele este tare, puternic si bine muscularizat. Soldul este lat, format puternic si bine muscularizat.

Crupa trebuie sa fie lunga si usor lasata (cca. 230 fata de orizontala) si sa treaca, fara o intrerupere a liniei superioare, in baza cozii.

Pieptul trebuie sa fie moderat de lat, partea inferioara pe cat posibil de lunga si evidenta. Adancimea pieptului trebuie sa fie de cca. 45% pana la 48% din inaltimea pana la greaban.
Coastele trebuie sa aiba o curbura medie. Toracele cu coaste prea curbate (sub forma de butoi) este la fel de defectuos ca si toracele cu coaste plate.

Coada ajunge cel putin pana la jaret, dar nu este mai lunga decat jumatatea acestuia. La partea inferioara ea are par mai lung si este purtata curbata lin. In stare de agitatie si de miscare ea este purtata mai sus, dar fara sa depaseasca orizontala. Operatiile estetice pentru corectare sunt interzise.

Membrele anterioare sunt drepte , privite din orice directie, si privite din fata perfect paralele. Omoplatul si bratul sunt de aceeasi lungime si prinse de trunchi prin intermediul unei musculaturi puternice. Unghiul dintre omoplat si brat este in cazul ideal de 900, de regula pana la 1100.

Coatele nu au voie sa aiba devieri in exterior sau interior, nici in pozitie statica si nici inmiscare.
Antebratele sunt, privite din toate directiile, drepte si perfect paralele unul fata de celalalt, uscate si foarte bine muscularizate.

Chisita are o lungime de cca. 1/3 din antebrat si formeaza cu acesta un unghi de cca. 200- 220. Atat o chisita prea inclinata (mai mult de 220), cat si una prea putin inclinata (mai putin de 200) afecteaza capacitatea de utilizare, in special rezistenta.

Labele sunt rotunjite, bine inchise si curbate, talpile tari, dar nu sfaramicioase. Ghiarele sunt puternice si de culoare inchisa.

Membrele posterioare
Pozitia membrelor posterioare este usor inapoiata, acestea fiind, vazute din spate, paralele unul fata de celalalt. Femurul si tibia sunt de lungimi aproximativ egale si formeaza un unghi de cca. 120, pulpele sunt puternice si bine muscularizate. Calcaiele sunt puternice si stabile, jaretul este perpendicular sub calcai. Labele sunt inchise, usor bombate, pernutele tari si de culoare inchisa, ghiarele puternice, bombate si de asemenea de culoare inchisa. Pielea este desprinsa, fara a forma insa cute.

Parul. Calitatile parului. Corecta acoperire cu par la Ciobanescul German este parul aspru cu subpar. Parul de acoperire trebuie sa fie des, aspru, drept si lipit de corp. Pe cap, inclusiv in interiorul urechilor, pe partea anterioara a membrelor, pe labe si degete parul este scurt, pe gat ceva mai lung si mai des. Pe partea posterioara a membrelor parul se alungeste pana la chisita, respectiv jaret. Pe partea posterioara a pulpelor parul formeaza pantaloni moderati.

Culorile. Negru cu pete roscat – maronii, maro, galbene pana la gri deschis. Negru uni, gri cu degradeuri inchise. Pete albe de dimensiuni mici, putin vizibile pe piept, ca si pe partile interioare sunt admise dar nu sunt de dorit. Indiferent de culoarea parului, trufa trebuie sa fie neagra. Lipsa mastii, ochi deschisi, intepatori, ca si pete deschise sau albicioase pe piept si partile interioare, gheare deschise si varful cozii roscat sunt considerate defecte de pigmentatie. Subparul prezinta o usoara nuanta de gri. Culoarea alba este neadmisa.

MARIME / GREUTATE

Masculi: inaltimea la greaban = 60 … 65 cm
Greutate = 30 … 40 kg
Femele: inaltimea la greaban = 55 … 60 cm
Greutate = 22 … 32 kg
Testicule
Masculii trebuie sa aiba doua testicule normale, evidente si complet coborate in scrot.

MISCAREA

Ciobanescul German este un trapas. Membrele trebuie sa fie astfel proportionate ca lungime si angulatie, incat sa poata duce membrele posterioare pana sub trunchi, iar membrele anterioare la fel de mult in fata, fara o modificare esentiala a liniei spatelui. Orice inclinatie spre supra angulare a membrelor posterioare, diminueaza stabilitatea si rezistenta si prin aceasta si posibilitatea de utilizare. In cazul unor angulatii si proportii corecte de constituire rezulta o miscare fluida si apropiata de sol, care lasa impresia unei inaintari fara efort. La un mers regulat, linistit, cu capul inclinat spre inainte si coada usor ridicata, se formeaza o linie usor curbata, neantrerupta, care duce de la varful urechilor, peste ceafa si spate pana la varful cozii.

DEFECTE Orice deviere de la punctele sus mentionate trebuie considerata ca defect, al carui depunctare este in functie de gradul de deviere.
1. Defecte grave
a) Devieri ale caracteristicilor sus mentionate ale rasei, care influenteaza capacitatea de utilizare a cainelui.
b) Defecte de urechi : urechi prinse lateral prea jos, urechi cazute, urechi moi.
c) Defecte puternice de pigmentatie.
d) Constitutie generala slaba.
e) Defecte ale danturii : toate devierile de la muscatura in foarfeca si de la formula dentara corecta, atat timp cat nu este vorba de defecte de excludere.
2. Defecte de excludere
a) Fire slaba, agresivitate, labilitate nervoasa.
b) Caini cu displazie grava dovedita.
c) Monorhidie si criptorhidie, precum si masculi cu testicule inegale sau atrofiate.
d) Caini cu defecte desfigurante ale urechilor si cozii.
e) Caini cu malformatii.
f) Caini cu defecte dentare prin lipsa a: un premolar 3 si un alt dinte, sau un canin , sau un premolar 4, sau un molar 1, respectiv un molar 2, sau in total 3 dinti sau mai multi.
g) Caini cu defecte la maxilar : prognatism superior de 2mm sau mai mult, prognatism inferior; muscatura in cleste pe intreg spatiul incisivilor.
h) Caini care depasesc limitele standardului in sus sau in jos cu mai mult de 1 cm.
i) Albinism.
j) Culoarea alba a parului, chiar si in cazul ochilor si a ghiarelor de culoare inchisa.
k) Par sarmos lung (lung, moale, care nu sta lipit de corp, cu subpar, smocuri de par la urechi si membre, pantaloni voluminosi si coada care formeaza steag in jos).
l) Par lung (lung, moale, fara subpar, de obicei cu carare pe mijloc, de-a lungul coloanei, smocuri la urechi membre si coada.

Anatomie Ciobanesc German

Nr. Denumire germana Denumire romana Denumire engleza
1 Kopf Cap Head
2 Widerrist Greaban Withers
3 Genick Ceafa Neck
4 Rucken Spate Back
5 Lende Sale Loin
6 Kruppe Crupa Croup
7 Keulen Pulpe Thigh
8 Sprunggelenke Jaret Hock
9 Hinterhandwinkelung Angulatie posterioara Angel
10 Pfote Laba Paw
11 Vordermittelfuß Chisita Pastern
12 Oberarm Brat Upper arm
13 Schulter Omoplat ( umar ) Schoulder
14 Ellebogen Cot Ellbow
15 Hals Gat Throat
16 Unterkiefer Maxilarul inferior Lowe jaw
17 Oberkiefer Maxilarul superior Upper jaw